În fiecare zi..văzându-l atât de chipeş şi maiastru, sincer îmi dădea fiori.Zâmbetul lui mă cutremura la fiecare vorbă adresată mie.Ochii..ochii erau speciali nu “cădeai în adâncul lor” ci erau plini de blândeţe şi compasiune.Ochii lui..ca marea.Părul fie ciufulit fie arajat stătea exact aşa cum trebuia.Măinile sale atăt de masculine dar totuşi generau atâta căldură.Toate sperau să-i intre în graţii, inclusiv eu. Dar eu nu sunt genul de a mă da la un băiat, ci aştept să fiu cucerită.Şi aşa a rămas, nici azi nu îşi dă seama că îi port în suflet inima chipul.Zilele au trecut şi mi-am dat seama că în ciuda băiatului din visul oricărei fete exista cineva care din depărtare îţi admiră chipul şi sufletul.Exact cum făceai şi tu.Nu fi orb/oarba!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu